joi, 20 august 2015

Suflet gol sau plin de aur ?

In timp ce asteptam autobuzul in statie, stateam pe o banca. Forfota mare pe langa mine. Oameni grabiti, agitati, fiecare cu treaba lui. Majoritatea aveau o fata posomorata si incruntata. Ma uitam la toti oamenii acestia, apoi la cer. Era plumburiu. Batea si un vant rece. Ma intreb daca atitudinea oamenilor influenteaza vremea.
Nimeni nu mai are timp. Subit. Bine, au timp. Doar pentru persoanele lor. Si daca isi dedica timpul exclusiv lor, cum sa mai aiba timp de altii ? Mare fuga si goana dupa... vant. Toti fug sa cumpere ce au ei nevoie pentru trup, ca sa zic asa: mancare: frigiderele pline de mancare si carne si mai stiu eu ce are fiecare prin frigider, dar tot nu e de ajuns pentru om. Pana nu e plin de nu se mai inchide usa frigiderului, nu se simt bine. ( cand te gandesti ca altii mananca de pe jos si din gunoaie ). Haine- zac in sifoniere fel de fel de imbracaminte de firma, de nefirma. Avem asa de multe ca le imprastiem pe jos ca nu mai avem pe unde sa le punem. Dar noi vrem mai multe, pentru ca asa e omul- nemultumit. ( cand te gandesti ca unii poarta aceleasi haine si iarna si vara, pe ploaie sau caldura ).
Oare asta inseamna viata noastra ? A ta ? Viata se rezuma doar la a manca, a te distra si a te imbraca dupa ultimele tendinte ? Da ? Atunci de ce oamenii sunt tot nefericiti, cand au de toate ? De ce sunt mereu imbufnati, trantesc si lovesc ( cu fapta, vorba si gandirea ), sunt acri si incruntati ? Doar au de toate, nu ? Sau, asa cred ei ca au totul. Ce trist...

- Da' si ce vrei dom'ne sa fac ? Ma distrez si eu cum pot si cand pot. O viata am !

O viata avem si o irosim si pe aia. Mergem grabiti spre placere si ne alegem cu rani. Pentru ca placerea e trecatoare. Apoi ramai cu un gust amar a doua zi, cand te trezesti din " betia " vietii. Traiesti doar pentru tine, dar ai uitat ca sunt si altii pe langa tine ? Poate ei au uitat cum sa traiasca, cum sa se bucure de viata. Nu, nu de o viata risipita in imbuibare, mai bine mor decat sa traiesc asa. Uita-te pe langa tine. Uita-te la toti acesti oameni tristi. Au de toate. Dar sufletul lor le e gol. Au dureri in inima, ganduri ascunse, intrebari fara raspuns. Ei fug, saracii, dar fug de ei insisi. Le e frica. De ei si de altii. Daca am invata sa iubim si sa apreciem, toti am fi un zambet, nu am mai merge garboviti pe strada, nici morocanosi.

Iubeste. Pe toti oamenii. Indiferent de ce au facut. Omul e praf si nu stii cand va fi spulberat. Nu tine ura pe nimeni. E greu, dar vei reusi. Nu din prima. Dar vei castiga batalia. Fii multumitor. Fii bland si curajos. Cand vei fi asa, sufletul iti va fi plin si satul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu