duminică, 11 octombrie 2015

Ganduri aurii de octombrie

Octombrie. Stau si inspir aerul de munte. Totul e in continua schimbare. Am observat ca difera culorile frunzelor la munte fata de oras. La oras sunt sterse, dar la munte, frunzele sunt aurii, roscate sau amestecate. Ploua. Nu tare, doar cat sa-ti aminteasca ca vara a trecut si a luat si caldura cu ea. Cobor din masina. Ma plimb singura putin. Imi imaginez ca merg in padurile dese, cu copacii plini de aur si arama, de brazii inalti. Doar eu. E ceata. O simt pana in suflet. Dar nu o resping. Simt cum ma imbratiseaza. Imi imaginez ca ma intind pe pamantul umed. Deasupra mea se scutura culorile. Privesc norii plumburii. Sunt atat de aproape de fata mea, parca pot sa-i bag in ghiozdan. Iau un nor ca suvenir. Bate vantul. Frunzele fosnesc. Pot sa aud cum spun povesti despre lumea noastra, ca vor atinge intr-o zi pamantul, dansand, fara zgomot si prin moartea lor, pamantul prinde nuante de viata.

Toamna, multi nu te suporta, dar eu iti urez un bun-venit. Am asteptat atata timp privelistea asta, atat de pura, de calma. Mirosul tau, draga mea toamna, nu se compara nici cu adierea blanda a vantului in timpul verii, nici cu florile de cires, nici cu mirosul sarat al marii. Nu, mirosul tau e total diferit. Miroase a ploaia care cade linistit peste umbrela mea, a brazi si a pamant umed. A fumul care urca vesel din casele oamenilor inspre vazduh.
Am mai luat in ghiozdan un copac galben,

Ajung acasa seara. Inainte sa ma bag in pat, scot din ghiozdan norul si copacul. Le tineam in palma. Se pare ca nu le place aerul de oras si s-au micsorat. Dar am adus in camera mirosul tau, draga toamna. Am luat o parte din tine. Multumesc ca m-ai lasat. Inchid ochii si ascult cum Creatorul isi creeaza si amesteca culorile pentru un nou capitol.

" Anyone who thinks fallen leaves are dead has never watched them dancing on a windy day ".



2 comentarii: