luni, 4 aprilie 2016

Si chiar daca nu inteleg de ce

Tot nu voi renunta.
Si chiar daca valurile marii imi vor acoperi barca, tot o sa ajung la mal.
Daca barca vieții se va lovi de stancile
ascutite, daca norii intunecosi imi vor acoperi soarele si stelele, daca vântul va bate cu putere, tot nu voi renunta.
Daca lacrimile ma vor impedica sa vad zorii diminetii, daca sufletul va cadea obosit la pământ, ma voi ridica.
Daca genunchii mei vor fi slabiti, daca nu voi mai putea sa pun picior langa picior, Cineva ma va lua in brate si imi voi continua drumul.
Daca rugăciunile mele nu vor primi raspuns si daca nu voi intelege de ce, voi invata răbdarea, punandu-mi nădejdea in Dumnezeu.
Daca nu voi mai putea vorbi si daca suspinele vor tine loc cuvintelor, tot voi avea puterea sa cant si in necaz.
Daca oamenii ma vor respinge si vorbele lor vor fi pline cu venin, voi iubi in continuare si voi invata sa iert asa cum Dumnezeu m-a iertat si pe mine.
Daca in viata vor mai fi momente in care as vrea sa renunț, atunci va veni Dumnezeu langa mine, isi va pune degetul pe rănile mele si de acolo vor creste flori.
Si chiar daca nu inteleg de ce, voi intelege la sfarsit.


2 comentarii:

  1. Asa este...prea adesea nu intelegem de ce, dar trebuie chiar si atunci sa ne bazam si mai mult pe ceea ce inseamna credinta.
    O saptamana binecuvantata!

    RăspundețiȘtergere