vineri, 10 iunie 2016

Nu iti uita parintii

Acum voi scrie pentru cei care au uitat de parinti. Pentru cei care nu mai trec pe acasa. Pentru cei ce nu mai mangaie mainile batrane si nu mai sterg lacrimile de pe obrajii brazdati de viscol si caldura.
Nu iti uita parintii. Ar putea fi un strigat, un imn al celor disperati. Un strigat al unei mame ce isi priveste fiica schimbandu-se. Un strigat al unui tata privindu-si fiul cum se aventureaza singur si inconstient in mijlocul lupilor, crezand ca va putea sa-i biruie- un tanar ce vrea sa castige lumea fara lupta.
Un strigat mut, auzit doar de inimile ce sufera. Un strigat inteles printre miile de soapte si de rugaciuni inaltate spre cer. Un strigat inteles doar de Dumnezeu.
Asteapta parintii cu un zambet tremurand venirea copiilor acasa. Isi fac un ceai, se tin de mana si dau perdeaua la o parte. Privesc oamenii agitati, privesc pericolele si asteapta un salut facut de o mana plina de energie. Asteapta sa auda pasii rapizi pe alee. Asteapta sa deschisa poarta si sa fie iar zgomot in casa, Asteapta parintii toata ziua, asa, tinandu-se de mana. Dar vine seara si copiii tot nu vin. Pleaca de la fereastra, aprind lumina si se culca, imbratisati. Doar mama si cu tata inteleg aceasta tacere. Au lasat lumina aprinsa intentionat, ca sa vada copiii ca sunt primiti cu dragoste si cu nerabdare.
Si trec zilele si anii si copiii tot nu vin. Mai dau un telefon de ziua lor sau de Sarbatori, spunand ca sunt bine, ca au reusit singuri sa se descurce. Au uitat de momentele cand mama si cu tata ii sfatuiau in legatura cu viata. Au uitat cat au muncit ca sa le ofere un viitor mai bun. Au uitat ca doar prin iubirea si jertfirea lor au reusit sa faca ceva.
Asteapta mama sa ia inca o data in brate draga ei fetita. Asteapta cu atata dor ca tatal sa isi rezeme capul de umerii puternici ai fiului sau. Asteapta dragii de ei, doua cuvinte: Te iubesc. Uneori ii confunda pe strada si incep si fug si striga: " Copilul meu, ce dor imi e de tine!". Dar era doar o naluca. Copilul lor este departe. Se opresc, se uita in gol si apoi merg mai departe, rugandu-se sa isi aduca aminte copiii de ei.
Nu iti uita parintii- intoarce-te acasa, macar pentru un timp. Ei te asteapta. O sa-i vezi in fata geamului, privind in gol. Dar cand te vor zari, vei vedea lacrimi de fericire.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu