joi, 16 iunie 2016

Pe saraci ii aveti intotdeauna cu voi

Nu stim sa mai multumim. Mereu vrem mai mult, si mai mult, din ce in ce mai mult. Recunoaste: ti s-a intamplat macar o data sa cumperi ceva ce nu iti trebuie absolut deloc. Nu sunt absurda, nu spun
nimanui sa nu cumpere, nu este treaba mea ce face fiecare cu banii. Dar sa stii ca banii pot fi o binecuvantare si pot fi, in acelasi timp, un blestem. Dumnezeu sa ne dea la fiecare intelepciune cum sa cheltuim.
Nu vreau sa vorbesc despre asta. Vreau sa-ti arat o alta lume pe care, probabil, nu o stii prea bine. Este o lume in care oamenii traiesc cu 1 leu pe zi (nu exagerez deloc). Este o lume neimportanta pentru multi dintre noi, o lume unde in case miroase o data pe saptamana a ciorba, sau daca se poate numi ciorba. Poate nu o au nici pe aia. Si ca tot veni vorba de casa, locuitorii acestei lumi nu o au: doar improvizeaza din diferite materiale.
Oamenii care fac parte din aceasta lume reprezinta gunoiul societatii in ochii celor " de sus ".  Daca te uiti la ei, vei spune ca nu au nicio sansa: dar de ce nu mai au ? Ca nu vrem noi sa le-o acordam ? Oamenii acestia nu au mai zambit demult, pe chip s-au format mici desene unite: de la boala, de la suparare, de la viata. Ei nu au prieteni: pentru o bucata de paine se poate ajunge la moarte. In lumea asta, copiii nu stiu ce e aia copilarie normala. Totusi, stiu sa se joace: de-a supravietuirea, uneori tinandu-le companie si soboloanii.
E greu sa te uiti in colturile murdare ale orasului din teama de a nu fi contaminat. E greu sa vezi lumea asta. Dar daca te straduiesti putin, o sa vezi cu alti ochi: cu cei ai inimii. O sa vezi persoane blande, pline de dragoste, de speranta sau deznadajduite si cu ura in inima. Uita-te in ochii lor si o sa vezi culori, lacrimi, suspine. Ei au nevoie de Isus si trebuie sa-L aratam. Dar nu numai in aceasta lume, ci si in aceea unde oamenii pierd sirul, numarand banii. Pentru ca am mai invatat ceva: oamenii bogati pot fi si ei zdrente, iar saracii pot fi cei bogati. Suna dur ? Bogatii nu vor sa imparta, dar saracii dau din tot ce au fiindca ei stiu cum e sa nu ai. Aaa da, am uitat: si tu si eu putem fi zdrente: daca nu ai iubire, bogatia nu slujeste la nimic. Daca nu am suflet sunt, cu adevarat, o zdreanta.
Invata sa daruiesti si sa privesti si cu alti ochi: fara ura, fara mandrie. Nu zic ca o sa schimbi toata lumea, dar incepand din inima ta, indeparteaza saracia-apoi poti sa faci "curatenie" si la ei. Accepta-i si iubeste-i. Si eu incerc sa-i vad cu alti ochi, chiar daca de cele mai multe ori privesc indiferenta sau imi spun " Ce bine ca nu sunt ca asta !". E greu la inceput, dar la sfarsitul zilei va merita tot efortul :)

" ...caci pe saraci ii aveti intotdeauna cu voi si le puteti face bine oricand voiti..." ( Matei 14:7)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu