vineri, 30 decembrie 2016

Pentru anul 2016

Anul 2016 a fost un an in care rabdarea mi-a fost pusa la incercare de foarte multe ori. A fost un an al invatarii si al caderii, dar si al biruintei. Imi aduc aminte de prima zi, 1 ianuarie. Mi-am spus ca va fi un an total diferit. Si asa a si fost. Un an al umblarii prin credinta, nu prin vedere.
Am cunoscut persoane care m-au ridicat si m-au incurajat. Am invatat si inca invat ce inseamna asteptarea si increderea totala in Dumnezeu, ca timpul meu nu este timpul Lui. Ca El lucreaza, chiar daca nu vad nimic. Am mai invatat ca asteptarea va fi numai bucurie si ca El isi va implini promisiunile facute.
Dumnezeu mi-a adus in acest an experiente care m-au intarit. Nu toti oamenii iti vor binele. Nu toti te accepta. Daca unii iti zambesc si te imbratiseaza, nu inseamna neaparat ca te si iubesc. Daca unii te incurajeaza sa mergi mai departe, sa stii ca exista mari sanse sa fie foarte invidiosi pe ce ai reusit sa faci. Iti zic ca pe un sfat: ai grija cui ii spui amarul. Vei afla mai multe variante ale povestii tale intr-un timp foarte scurt. Barfa e ca o sageata. Sau s-ar putea sa nu te asculte, sa nu le pese si sa te doara mai rau nepasarea lor decat problema ta. Dar stiu ca Dumnezeu e Acela care va ramane intotdeauna cu mine. Indiferent de cate persoane pleaca de langa mine, El nu va renunta vreodata la mine.
Anul acesta mi-a adus momente in care am ras cu toata inima alaturi de persoanele dragi. Mi-a adus noi provocari si multe binecuvantari. Mi-a deschis ochii si mi-a aratat ca si eu pot. Da! Si eu pot fi o binecuvantare pentru cei din jurul meu prin multe metode.
Anul acesta am ranit, dar nu am vrut. Sunt om cu multe defecte. Nu pot promite ca nu voi mai rani, dar atunci cand o fac vreau sa am puterea sa cer iertare, sa las orgoliul si sa iubesc cu toata inima.
Am invatat si inca mai invat ca nu trebuie sa pun la suflet vorbele grele si pline de venin. Ca pot sa le distrug cu o rugaciune si cu un zambet.
Nu stiu cum a fost acest an pentru tine. Frumos, greu, tu stii. Dar te-a schimbat. Anul acesta te-a schimbat. Poate ca acum esti mai puternic sau ai fost daramat de cei din jur. Poate au fost momente cand te-ai intrebat "de ce?" si nu ai primit raspuns. Dar stiu ca totul a avut un rost si ca a fost spre binele tau. Toate lacrimile varsate au fost numarate, strop cu strop.
Nu stiu ce va fi mai departe. Dar stiu ca totul va fi bine. Cu Dumnezeu mereu e bine.

" Chiar daca smochinul nu va inflori, vita nu va da niciun rod, rodul maslinului va lipsi si campiile nu vor da hrana, oile vor pieri din staule si nu vor mai fi boi in grajduri, eu tot ma voi bucura in Domnul, ma voi bucura in Dumnezeul mantuirii mele! " Habacuc 3:17-18

duminică, 25 decembrie 2016

E Sărbătoare

E Crăciunul. Sărbătoare, distractie,
fericire. Luminite si mâncare. Cadouri si voie buna. Colinde si biserici pline. Isus si... oare unde e? Probabil in vreun colind. Sau poate intr-o urare. Unii cred ca e inca in iesle. Altii nici nu cred ca exista. Unii cred ca e in biserici sau poate o fi la vreun concert caritabil cu ocazia acestor Sărbători.
Poate crezi ca Il ai in inima dar viața ta nu-L arata. Unde e Isus? Pitit in vreun colt din inima? Sau pitit undeva intr-un mesaj de Crăciun ?
Cum te simti azi? Poate bine si linistit. Dar oare realizezi importanta întrupării Lui? Ca Isus e singurul cadou important din fiecare zi, si nu doar pe 25 decembrie? Ca îngerii cântă si astazi, insa trebuie sa ai urechi ca sa-i auzi. A, si credinta.
E o sărbătoare frumoasa. Dar ce sărbătoare mai frumoasa va fi atunci cand va reveni pe Pământ. Atunci va fi o eternă cantare si un vesnic cer senin. Noi Il vom vedea fata in fata pe Cel sărbătorit si Ii vom spune, de fapt, nu stiu ce ii vom spune. Eu nu cred ca voi mai avea cuvinte.
Nu-L lasa pe Isus deoparte de Crăciun. Si nici de Anul Nou. Sau in oricare alta zi :)

joi, 8 decembrie 2016

"Nimicurile" făcute zilnic

Stii cat inseamna lucrurile mici ? "Nimicurile alea", cum le numim noi.
Dar nimicurile astea făcute in fiecare zi pot schimba viața cuiva. Poate nici nu iti dai seama.
Ieri, cand ma duceam acasa, m-am întâlnit cu un băiat din clasa in statie. Mai era cu cineva. M-am dus la ei si asteptam autobuzul. Colegul meu l-a intrebat pe prietenul lui cum iti dai seama ca cineva are un suflet frumos. I-a spus de mine. Am cerut odata 50 de bani colegului meu si i-am adus inapoi a doua zi. Nu imi venea sa cred.
Nu zic cu mândrie. Departe gândul acesta! Foarte rar scriu despre ce am facut eu. Sincer, nu mai stiam ca am facut asta. Dar m-am gandit toata ziua la ce a zis el. Pentru el, a contat. Un lucru banal, de nimic- si totusi, l-a atins.
Niciodata nu stii cum poți schimba ziua cuiva. Poate fara sa vrei ai sters o lacrima, ai facut pe cineva sa rada cu poftă si l-ai facut sa uite pentru cateva clipe durerea. Poate ai dat cuiva jumatate din prânzul tau sau poate i-ai plătit tu. Poate ai dus pe cineva acasa cu masina. Exemplele ar putea continua.
Stii ce contează la sfârsitul zilei? Cat de mult L-ai arătat pe Isus. Cat ? Cati au putut vedea ceva diferit la tine ? Cati au remarcat ca tu il ai pe Dumnezeu ? Asta contează. Nu cate like- uri ai facut la vreo postare sau cât de mult ai fost tu remarcat. Astea sunt adevăratele nimicuri.
Un zâmbet, o îmbrătisare, un "Iarta-ma" fac mai mult decat orice. Iubirea pentru Dumnezeu ce se revarsă in oameni face mai mult decat orice zi trăită in distracții, dar fara El.

joi, 1 decembrie 2016

Dumnezeul minunilor

Asa Il consideram pe Dumnezeu. Asa credem noi, ca e un Dumnezeu al
minunilor. Doar ca exista acea farama de necredinta care distruge totul. Mereu spunem: " Da, Doamne, stiu ca Tu poți face minuni", dar in inima noastra nu credem in totalitate asta. Oare de ce ? Oare de ce nu putem sa ne incredem in El ? Din cauza ca nu lucrează asa cum am vrea noi ? Din cauza ca pare imposibilă situația ta ?
Stiu cum e sa astepti sa se întâmple ceva si parca situatia e neschimbată. Stiu cum e sa ai credinta si sa fii de neclintit, dar vine o singura îndoiala ce te arunca intr-o lume neagră. Si atunci te întrebi unde e acel Dumnezeu al minunilor.
El e acolo, langa tine. Dar esti orb din cauza necredintei. Sunt oarbă pentru ca nu accept sa vad lucrurile ce se vad doar in rugăciune si se simt in inima. Nu trebuie sa crezi in minuni doar in necaz. Cum ar fi viața ta daca ai crede in fiecare moment ca Dumnezeu e un Dumnezeu al minunilor ? Cum ar fi sa crezi mereu ca tu esti o minune ? Ca ziua de azi este o minune ? Ca respiratia ta este o minune ? Ca poți fi o minune pentru ceilalti ?
Dumnezeu face minuni cand crezi cu toata inima. Când accepti voia Lui, chiar daca te doare sa renunți la orgoliul tau. Nu renunta in a crede. Chiar si cand toti ceilalti iti spun ca nu se poate schimba vreodata situația ta, tu crede si spune-le ca ai un Dumnezeu mare. El stie ce face. Exact acum lucrează pentru tine si pentru mine. Nici eu nu vad acum ce se intampla, dar vreau sa am credinta ca totul e înspre binele meu. Stiu ca El poate face minuni, nu stiu cand si cum, dar stiu ca va face.
Intareste-ti inima, dragul meu suflet care citesti acum. Daca nu mai poți, odihneste-te in brațele Lui. Te intelege. Nu te forțează. Iti înnoiește credința si puterile.
Acum, hai ! Hai sa arătăm între timp minunea din inima noastra. Minunea dragostei, a iertării, a răbdării si a curajului.