joi, 12 octombrie 2017

Astăzi mi-am adus aminte

Astăzi mi-am adus aminte că trăiam. Mergeam încet, pe stradă şi aveam multe, multe gânduri care nu mă lăsau în pace. Priveam cum zboară frunzele şi, o dată cu ele, visele mele, amestecându-se în tot covorul acela auriu. Şi, nu doar fruzele treceau, dar şi toamna. Cum vine, aşa şi pleacă, cu tot cu dorinţele şoptite în fiecare frunză galbenă.
Astăzi mi-am adus aminte că am plâns prea mult, luptând în fiecare zi, sperând în fiecare răsărit că va fi bine, că poate asta e ziua care mă va face să zâmbesc. Stii, ziua aceea nu a venit încă, dar am învățat cum să supraviețuiesc în pustiu.
Astăzi mi-am adus aminte că pot râde, doar pentru a-mi acoperi rănile, evitând privirile curioase.
Astăzi mi-am adus aminte că pot să renunț, fără multe explicații.
Astăzi mi-am adus aminte că sunt, într-un fel, supărată pe Dumnezeu. Da, ştiu, ce copilărie din partea mea, cum îmi permit? Dar, ştiu că nu sunt singura care trece pe aici. Nu înțeleg multe lucruri şi chiar nu mai am puterea să cer o explicație, pentru a vedea binele din rău.
Astăzi mi-am adus aminte că trăiesti mai multe dureri decât bucurii.
Astăzi mi-am adus aminte de câte zâmbete false te folosești pentru a primi ceea ce vrei, indiferent de mijloace.
Astăzi mi-am adus aminte că muzica poate cânta, iar tu poți să te oprești din dansat, stând singur, în mijlocul scenei, acoperit de sunetele triste din sală.
Astăzi mi-am adus aminte că pot să mă opresc.

4 comentarii:

  1. Doar pentru ca poti nu inseamna ca trebuie.

    RăspundețiȘtergere
  2. Lupta! Viata este o lupta...
    Singurul premiu pe care il poti primi...este iubirea. Daca esti premiat...inseamna ca a meritat efortul.

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere