joi, 6 decembrie 2018

Şi totuşi, dacă nu aş fi existat?

Ca să treacă timpul mai repede până ajung la destinaţie, mă gândesc. Mă gândesc mult, mă gândesc
prost, mă gândesc pe lângă, dar uneori, foarte rar, le mai şi nimeresc. Stăteam aşa ghemuită de frig pe scaun şi mă întrebam în sinea mea unde aş fi fost acum dacă alegeam alte lucruri. Ce s-ar fi întâmplat dacă nu făceam stânga şi alegeam prima la dreapta? Sau dacă nu aş fi întâlnit nişte persoane? Dacă acele persoane nu m-ar fi cunoscut vreodată? Le-ar fi fost mai bine sau mai rău? Am adus vreo schimbare în inima lor datorită întâlnirii cu mine? Şi dacă nu eram eu, ce s-ar fi întâmplat? Ce dacă nu m-aş fi intersectat cu toţi cei pe care îi cunosc acum? Oare chiar am vreun impact sau sunt pusă la întâmplare printre celelalte 7 miliarde şi ceva de vieţi? Oare un mic gest a fost întipărit în inma cuiva?
Sinceră să fiu, nu pot răspunde la toate întrebările de mai sus, cu toate că mor de curiozitate. Însă, sunt sigură de un fapt: fiecare om este format de persoanele din jur şi de faptele lor. Eu sunt formată din întâmplările petrecute până acum, sunt ţesută în mii de poveşti colorate aprins sau mâzgălite cu brutalitate. Tot ce am făcut până în prezent a fost reţinut cumva de cel puţin un om. Am marcat cel puţin o viaţă. Ne credem simpli, preferăm să spunem că suntem creaţi aşa, dar până şi Dumnezeu spune că suntem făcuţi în chip minunat. Deci, nu voi alege să cred că sunt simplă. Sunt foarte complicată, sunt mii de piese de puzzle ce îmi completează exisenţa şi nu aveam habar de acest lucru.
Dacă nu eram, probabil că zece persoane, zic şi eu aiurea un număr, ar trăi acum cu totul altfel. Dacă nu spuneam o anumită vorbă, s-ar fi întâmplat altceva decât ce este acum. Dacă nu aş fi fost, probabil ar fi fost trist. Da, aşa este. Nu e laudă. Dacă tu nu erai acum, ar fi fost triste şi monotone alte vieţi din jurul tău sau nu ar fi învăţat anumite lecţii sau nu ar fi trecut la un alt capitol. Dacă tu nu erai, alte momente nici nu ar fi existat. Ce este acum, nu ar fi fost. Sună abstract, dar aşa este. Dacă eu nu eram, nu era nimeni. Nimeni ca mine. Nimeni care să fi greşit ca mine, nimeni care să iubească în felul meu, nimeni care să influenţeze la fel ca mine. Dacă nu eram, nimeni nu ar fi avut râsul meu. Sau nu ar fi plâns lacrimile mele. Sau nu ar fi strâns poveştile de până acum. 
Dacă nu eram eu sau tu, ar fi fost un gol imens în inimile multora. Ciudat, nu?
Hopa, am ajuns la destinaţie. Ne mai citim în altă zi.

Un comentariu:

  1. Scopul este ca Dumnezeu sa se manifeste prin noi... Caci fara El nimic nu putem face... Asadar noi ne putem intreba: oare ce a facut Dumnezeu prin mine pt ceilalti? Si ne putem oferi lui Dumnezeu ca instrumente.
    Este valoros si ramane numai ce Dumnezeu a facut si face prin noi...
    Bunaoara ce a facut Dumnezeu prin Iisus sau prin marii sfinti... Ramane pt eternitate si este glorios.
    Sa se auda prin noi Vocea lui Dumnezeu, sa se simta Iubirea Lui, sa se faca Voia Lui...
    Si daca l-am gasit pe Dumnezeu devenim deja salvatori, apostoli ai Mantuirii... Toti din jurul nostru se vor mantui...
    Asadar, trage cu ochiul prin preajma si vezi pe cine pui ochii sa il iei cu tine in Eternitate...
    Pt ca Dumnezeu nu iti va refuza niciun suflet... :)
    Iata, cineva zicea ca Mos Niculae este defapt adevaratul Mos Craciun... :)
    Dorintele tale vor fi dorintele Lui si dorintele Lui ale tale... Si de Mos Craciun se vor indeplini! Un brat de suflete deja s-au imbarcat in Arca Salvarii! Iar pescarul esti chiar tu! La multi ani intr-ale pescuitului pentru Dumnezeu, tinere apostol!

    RăspundețiȘtergere